Se pleacă:
Coborârea din cetate
Nu mai am chef să scriu (adică să răsucesc cu luciditate cuțitul în răni vechi). Dar nici să bat câmpii despre ce țară frumoasă avem și ce conducători răi.
Mi se pare că-l aud pe Alifantis cântând (versuri George Țărnea):
E frumos, e prea frumos la tine-n suflet
E târziu, e prea târziu la mine-n gând
Împărtășim, împărtășim aceeasi taină
Dar nu se știe, nu se știe până când.
Ai dreptate. Si parca nici de citit nu mai este chef…
Iar imaginea, “cat o mie de cuvinte”!
Mie mi se pare ca o aud pe Ada Milea (Absurdistan):
Mulțumesc pentru piesa Adei Milea. Nu o cunoșteam.
Granița-n raniță – ultima soluție…